Campionul AKC la Cocker American pentru anul trecut a fost acest superb exemplar:
.
Publicat în Fotografii
Cici este cea mai frumoasă…senioare din lume. Cici este din rasa Cocker American şi are…13 ani ! Îmi aminteşte de iubitul meu Bo. Prietenii ştiu de ce.
.
Publicat în Fotografii
ALOHA ÎN HAWAII
Hawaii este din 1959 al 50-lea stat american. Acest arhipelag aflat în mijlocul Oceanului Pacific, între coasta de vest a SUA şi coasta de est a Japoniei, face parte din Polinesia. Este dealtfel singurul stat al confederaţiei fără graniţă continentală.
Cu diversitatea sa biologică, clima caldă, tropicală, nenumăratele plaje şi vulcanii săi, încă activi, Hawaii-ul este una dintre cele mai populare destinaţii pentru turişti, biologi şi specialişti în studiul vulcanilor. Deasemenea este „gazda” unuia dintre cele mai mari Observatoare Astronomice din lume, un proiect internaţional de mare anvergură.
Capitala este la Honolulu, pe insula Oahu.
Statul cuprinde aproape întreg „lanţul” insulelor hawaiiene şi este practic format din sute de insule, dar cele mai importante sunt: Niihau, Kauai, Oahu, Molokai, Lanai, Kahoolawe, Maui şi Hawaii, căreia i se mai spune şi Insula Mare.
Hawaii este unul din cele două state americane care nu ţin „ora de vară şi de iarnă”. Celălalt stat este Arizona.
Hawaii este singurul stat american care nu este geografic locat pe continentul nord-american, are culturi de cafea, este total înconjurat de apă, este un arhipelag complet, are un palat regal si nu are nici o graniţă în linie dreaptă.
Întregul arhipelag este format din activitatea vulcanilor. Aceştia se manifestă moderat şi în zilele noastre.
Flora şi fauna sunt absolut spectaculoase, ca şi relieful. Hawaii este singurul loc de pe planetă unde nu există nimic otrăvitor. Fenomenul intrigă oamenii de ştiinţă, iar cercetarea este un proces continuu.
Din păcate nu am fost în Hawaii decât o singură dată, timp de două săptămâni. Am locuit în trei hoteluri pe trei insule diferite. Toate de 5* dar trebuie ştiut că Hawaii este un loc foarte scump din toate punctele de vedere. Camere superioare cu vedere la ocean costă peste $400 pe noapte fără mic dejun. Am preferat să luăm micul dejun la faimosul restaurant al lui Duke Kahanamoku, eroul surfer al Hawaii-ului.
Resturante sunt peste tot, de toate felurile, dar relativ scumpe. Nu trebuie pierdut un tradiţional „luau”, cină cu spectacol folcloric de excepţie la Hawaiian Cultural Center unde se serveşte şi „kahlua pig”, un fel de coacere prin îngropare în jar al porcului, cum facem noi mielul haiducesc. Buuuun !
Eu am vizitat şi Memorialul „Arizona” la Pearl Harbor. După atâţia ani încă se mai scurge ulei din vasul scufundat, i se spune „şuvoiul de lacrimi negre”. Un loc impresionant, de reculegere.
Plajele sunt nenumărate şi extraordinar de frumoase. Printre ele şi Hanauma Beach unde aveţi ocazia să înotaţi alături de peşti multicolori. Snorkeling se face peste tot, iar coasta de nord este locul ideal al amatorilor de surf din toată lumea. De fapt surf-ul s-a „născut” în Hawaii.
Cafeaua locală, Kona, este printre cele mai bune din lume.
Hawaii este cunoscut pentru rezervaţiile sale naturale. Hotelurile oferă nenumărate excursii de o zi. De la cascade la vulcani activi, de la o „baie” cu delfinii la surfing pe valuri uriaşe, Hawaii nu este locul unei vacanţe „liniştite”. Şi totuşi merită pe deplin.
Călătoria până la Honolulu este lungă, mai ale din România. Eu locuiam la Las Vegas, iar drumul de acolo a fost: 1h30m la San Francisco, apoi 5h30m până la Honolulu. Cu totul aproape 9 ore.
Eu aş merge oricând în vizită în Hawaii. Dacă mă gândesc bine, chiar mi-ar place să locuiesc acolo.
Vă urez călătorie plăcută şi…ALOHA !
Publicat în Călător, Fotografii
Cancun este destinaţia mea favorită din Mexic. Aflat în peninsula Yucatan, Cancun-ul este una din cele mai vizitate locuri de la Marea Caraibelor.
Sezonul de vârf este din decembrie până în aprilie. În restul anului căldura este insuportabilă, iar pericolul de uragane este o ameninţare reală. În perioada de vârf, atât preţurile hotelurilor, cât şi al zborurilor cresc considerabil. Dar merită, eu am fost la Cancun de şapte ori şi tot nu m-am săturat.
Cancun este o peninsulă în forma numărului 7 , având pe de o parte Marea Caraibelor, iar pe de celălaltă Laguna Nichupte.
Această peninsulă are acces numai prin partea de nord, foarte bine păzită pentru a asigura siguranţa turiştilor, Mexic-ul fiind cunoscut şi pentru tulburările sociale. Această zonă este cunoscută sub numele de Zona Hotelera, iar atât timp cât nu o părăsiţi, şi nici nu aveţi de ce, sunteţi în perfectă siguranţă. Localnicii trăiesc pe partea continentală a Cancun-ului.
Din cele şapte vizite făcute aici, o singură dată m-am „aventurat” cu transportul în comun spre El Centro, sau zona continentală. Sărăcia şi condiţiile de trai ale localnicilor sunt dezolante, dar am considerat că nu este treaba noastră de turişti să ne amestecăm în problemele locale.
După prima vizită la hotelul Grand Oasis, având un apartament în piramida centrală a complexului, bineânţeles cu vedere spre mare, m-am îndrăgostit de acest complex şi, deşi am „inspectat” multe din resorturile Cancun-ului, de fiecare dată m-am întors aici.
Un resort de 5* super all-inclusive care are nenumărate restaurante, baruri şi terase, grădini superbe, atât exterioare, cât şi întregul interior al piramidei. Piscine divine .Absolut unic ! Proprietatea se întinde pe zeci de hectare pe partea mării. Serviciile hoteliere sunt pe măsura celor 5*.
Cancunul are peste 15 terenuri de golf de 18 găuri, iar designul lor a fost asigurat de specialişti de talie mondială precum Jack Nicklaus, Robert Trent Jones, Jr., Robert Von Hagge, Isao Aoki, Greg Norman and P.B. Dye. Terenuri noi se află în diferite faze de construcţie cu design-uri asigurate de către Tom Weiskopf, Tom Fazio and Nick Price. Cel de la Grand Oasis a fost conceput de Greg Norman. Eu nu joc golf, dar am prieteni care au jucat pe toate continentele şi care îmi spuneau că terenurile din Cancun sunt printre cele mai incitante din lume şi datorită vederii extraordinare a apei turqoise a Caraibelor.
Plajele sunt cu acel nisip alb despre care am mai scris când m-am referit la Jamaica. Unice în lume. Resorturile beneficiază de plaje private unde toate serviciile, chiar şi barurile, sunt incluse.
Toate hotelurile organizează tururi la locurile care trebuie vizitate neapărat, dacă mergeţi la Cancun. Închirierea unei maşini nu este recomandată, deoarece taxiurile sunt ieftine şi din abundenţă, dar călătoriile organizate beneficiază de ghizi experimentaţi.
Piramida de la Chichen Itza şi vestigiile maya sunt un loc extraordinar de văzut. Misterul şarpelui şi reflexia soarelui pe o latură a piramidei în ziua echinox-uli de vară atrage mii de vizitatori în căutarea unor valenţe mistice. Noaptea „reflexia” este replicată cu lumini (vezi slideshow-ul).
Xcaret este un parc-rezervaţie naturală de pe Riviera Maya. După o zi de explorări excepţionale prin flora şi fauna locului (bazinul rechinilor, aviarul papagalilor, etc.), seara veţi fi trataţi cu un show mexican tradiţional minunat. Nu uitaţi costumele de baie şi aparatele de filmat sau fotografiat.
Xel Ha (se pronunţă „hel şa”) este o altă rezervaţie-parc naturală. Nu vă speriaţi, şopârlele uriaşe antedeluviene sunt ierbivore şi învăţate cu oamenii. Un aparat de fotografiat subacvativ de unică folosinţă nu este costisitor, iar aici veţi avea ocazia unică de a face „snorkeling”, plutitul pe apă cu mască şi ţeavă de aer. În micile golfuri veţi putea admira o faună subacvatică incredibilă. Nu trebuie să „rataţi” !.
Shoppingul la Cancun este de talie mondială. Sunt cîteva mall-uri, favoritul meu fiind La Isla. Deşi şi Plaza Kukulkan nu este de lepădat.
Întrebaţi la hotelul Dvs. la ce restaurante cântă trupele mari de mariacchi. Mergeţi măcar o dată să vedeţi un asemenea show de muzică şi dans. Nu-l veţi uita niciodată. Şi când ieşiţi în oraş nu uitaţi să mâncaţi şi un….homar. Eu v-am luat-o înainte. La ultima vizită am mîncat-o pe „mama” homarilor din Caraibe. Avea 4 kilograme ! Nu m-am „înfruptat” singur, că nu mai ajungeam să scriu azi !
Vă urez o călătorie frumoasă şi distracţie plăcută ! Vizionare plăcută.
http://www.youtube.com/watch?v=D9Gge4Iatrs
Publicat în Călător, Fotografii
Corfu, în greacă Kerkyra, este o insulă din Marea Ionică. În latină se numea Corcyra, iar în italiană Corfù, de unde şi numele cunoscut în majoritatea limbilor europeene.
Insula este administrată ca o singură municipalitate, iar capitala este oraşul Corfu. Municipalitatea cuprinde şi insuelele Ereikoussa, Mathraki şi Othonoi.
Corfu face parte din istoria Greciei încă de la începutul Mitologiei.
Legenda spune că numele său, Kerkyra sau Korkyra, este legat de două simboluri puternice ale apei. Poseidon, atotputernicul zeu al mărilor şi Asopus un râu din Grecia continentală. Poseidon s-ar fi îndrăgostit de fata lui Asopus şi al nimfei râului, Metope, pe numele său Korkyra, o nimfă la rândul ei. Zeul răpi nimfa şi o duse pe o insulă nelocuită, dar înverzită şi plină de flori. Aici şi-au consumat iubirea şi au avut şi un fiu…Ah, Alexandru Mitru ! Insula a căpătat numele nimfei, Korkyra, iar prin dorieni, mai târziu a devenit Kerkyra.
Istoria insulei este strâns legată de bătălii şi cuceriri. Mărturie stau nenumăratele forturi aşezate în punctele strategice. Mai întâi Veneţia a stăpânit câteva secole, iar influenţa este vizibilă, mai ales în arhitectură. Veneţienii au respins nenumărate asalturi turceşti, dar în urma Războaielor Napoleoniene, Corfu a intrat sub Protectorat Britanic. În 1864, în urma Tratatului de la Londra, Corfu împreună cu Statele Unite ale Insulelor Ionice (!) au fost cedate ducând la unificarea Greciei moderne. În 2007 oraşul vechi a fost inclus în Patrimoniul Universal UNESCO.
Dar ajunge cu istoria. O simplă cercetare pe net vă spune mult mai mult decât pot scrie eu în aceste rânduri.
Am fost de câteva ori aici. Insula este mare, vă recomand închirierea unei maşini deoarece sunt foarte multe lucruri de văzut.
Am stat întotdeauna la Corfu Palace, un hotel de 5* clasic. O proprietate cu vedere la mare, beneficiază de un parc fantastic, iar serviciile sunt de excepţie. Nu recomand lunile iulie şi august deoarece este foarte cald, iar umiditatea este insuportabilă.
Insula oferă nenumărate plaje superbe, promenade cu iz veneţian, shopping de clasă mondială şi bineînţeles restaurante, taverne, cafenele.
Sub nici o formă nu trebuie pierdut din vedere o vizită la celebrul Achilleion.
Împărăteasa Austriei Elisabeta de Bavaria, cunoscută sub numele de Sissi, era o femeie foarte frumoasă. În 1889 şi-a pierdut unicul fiu, moştenitorul tronului Austriei, Prinţul Rudolf, în Incidentul de la Mayerling.
In 1890 Împărăteasa şi-a construit un palat de vară în zona Gastouri din sudul oraşului. „Tema” palatului în jurul eroului mitic Ahile. Palatul, înconjurat de statui neoclasice greceşti, este un monument dedicat romantismului platonic. Palatul a fost numit Achilleion, după numele eroului homeric. Palatul cât şi Grădinile Imperiale sunt pline de tablouri şi statui reprezentând scene din Războiul Troian. Vederea din parc spre Marea Ionică este unică. În 1898 Împărăteasa Sissi a fost asasinată, la vârsta de 60 de ani, de un anarhist în Elveţia, la Geneva. Palatul a fost vândut Kaiser-ului german Wilhelm II. Mai târziu a fost cumpărat de statul grec şi transformat în muzeu. Este „obligatoriu” de vizitat.
Dacă vă hotărâţi să vizitaţi Corfu, asiguraţi-vă că agentul prin care faceţi rezervarea vă poate oferi cât mai multe informaţii. Adică se…”pricepe” la Corfu şi Grecia în general. Mai jos vă ofer un slideshow sumar, dar care cuprinde şi o fotografie a brăţării cu diamante a Împărătesei Sissi, primită în dar de la Guvernatorul Grec al insulei.
Iustraţia muzicală este a lui Parios cu fiul său Haris. Vizionare plăcută.
http://www.youtube.com/watch?v=lNJeoQsWBGg
.
Publicat în Călător, Fotografii
Mykonos este una dintre cele mai populare insule din Ciclade. Aflată în mijlocul Mării Egee este la sud de Tinos, la est de Syros şi la nord de Paros şi Naxos, alte insule atractive, alături de Santorini.
Comunitatea, orăşelul cel mai important este Chora.
Aflat pe malul mării, Chora este o localitate cu arhitectură tipică Cicladelor. Case văruite în alb cu uşi, geamuri şi balconaşe vopsite cu albastru. Străduţe vopsite, înguste, pline de magazine, restaurante, taverne, cafenele, băruleţe.
Mascotele oraşului sunt doi pelicani, Petros şi Maria, extrem de blânzi, care se plimbă nestingheriţi între mare şi tavernele din oraş unde primesc de mâncare. Trec printre mesele teraselor, stau să-i mângâi sau să te fotografiezi cu ei. Sigur, un peşte din farfurie ajută !
Un alt simbol al insulei sunt morile de vînt, vestigii ale secolului XVI.
Cu toată abundenţa adusă de turismul intens, Mykonos nu şi-a pierdut identitatea. Lunile iulie şi august sunt extrem de aglomerate, iar temperatura poate fi foarte ridicată. Mykonos, alături de Santorini, este una dintre cele mai scumpe insule din Grecia.
Mykonos este unul dintre cele mai cosmopolite locuri din lume şi, alături de Ibiza şi Gran Canaria din Spania, una dintre cele mai frecventate destinaţii ale comunităţii gay. Există o tendinţă de „separare” a comunităţilor, astfel anumite zone ale insulei sunt exclusiv dedicate acestui fel de turism.
Eu am fost de trei ori la Mykonos şi de fiecare dată am stat la acelaşi hotel, Kivotos.Din păcate la cea de-a doua vizită, am aflat de 11 Septembrie 2001 la hotel. Restul vacanţei a fost dificil, iar întoarcerea la Las Vegas şi mai şi.
Un hotel excepţional de 5*, locat în golful Ornos, cu plajă privată. Hotelul are 25 de camere şi 15 apartamente, unele cu piscină privată, unele cu vedere excepţională. Restaurant cu meniu extraordinar, bar cu vedere spre Marea Egee, dar mai ales au un yacht de închiriat, care arată ca o corabie, pentru croaziere în insula Delos, aflată în apropiere. Delos este o insulă care nu mai este populată, dar statuile celebrilor lei, amfiteatrul şi sit-ul arheologic pot fi vizitate zilnic, în afară de luni.
.Hotelul nu oferă programe all-inclusive, ci doar mic dejun, sau restauratele a la carte. Excepţional prânzul lângă piscină. Grătar de peşte proaspăt, fructe de mare asemenea. Seara recomand tavernele din Chora.
Publicat în Călător, Fotografii
Un slideshow al călătoriei noastre în mirificul Santorini. Cred că Vieni Via Con Me al lui Paolo Conte este foarte potrivit. Inregistrarea cântecului am făcut-o acasă, la Snagov, de curând. Călătorie plăcută.
Publicat în Călător, Fotografii
Plajele în Jamaica sunt cu adevărat magnifice, de la zone private şi oarecum izolate până la celebra plajă lungă de 12 km de la Negril. Toate au un nisip alb, făinos care, tipic Mării Caraibelor, oricât de cald ar fi, nu se încinge şi nu arde la picioare. Curios, nu ?! Ei bine, explicaţia este că acest nisip fin nu este din silica, ci din plancton pietrificat care, calcaros fiind, nu absoarbe căldură. Apele Caraibelor sunt calde şi au o fascinantă culoare turqoise.
Noi am ales un resort din „lanţul” Sandals şi anume pe cel din Ocho Rios.
Sandals au în Jamaica patru resorturi de 5*, super all inclusive, cu diferite niveluri de confort, în funcţie de „pachetul” ales. Toate resorturile Sandals sunt numai pentru adulţi, compania deţinând un alt „lanţ”, Beaches, dedicat întregii familii, cu trei locaţii in Jamaica.
Numele de Ocho Rios provine din spaniolă şi înseamnă Opt Râuri. De fapt Ocho Rios îşi
Publicat în Călător, Fotografii
Cea mai la sud aşezată insulă a Cycladelor, Santorini îşi datorează celebritatea şi relieful unui fenomen geologic unic în lume. Se spune că, acum insulă, Santorini făcea parte din Atlantida, care se întindea până în Creta şi chiar Egipt. Înălţimea peretelui stâncos este de aproximativ 300 de metri. Rezultată în urma exploziei vulcanului această „ruptură” numită Caldera, prezintă o combinaţie spectaculoasă de straturi colorate de lavă, piatră spongioasă şi scrum vulcanic, ca o mărturie permanentă a încrâncenatului trecut geologic. În faţa Calderei se află fostul crater al vulcanului, acum inundat de apele ireal de albastre ale Mării Egee. Deasemenea două insule mici, nelocuite, Palea şi Nea Kameni s-au format în urma cataclismului geologic care a scufundat Atlantida, iar tsunami-ul format a distrus civilizaţiile din Creta până în Egipt. Satele văruite predominant în alb strălucitor şi albastru ca apa mării sunt o mărturie a prezenţei omului de-a lungul mileniilor, prezenţă documentată din Neolitic încoace.
Thira, numele tradiţional al insulei Santorini, este, poate, unul din puţinele locuri din lume pe care trebuie să-l vedeţi măcar o dată în viaţă. Insula era şi este pentru mine, iar acum, după trei călătorii, este şi pentru Silvia locul de care ne este dor cel mai mult.Insula nu are sursă de apă dulce, iar până prin anii 90 se aducea apă din Creta cu vaporul. Acum însă marea majoritate a hotelurilor şi caselor sunt aprovizionate de la o instalaţie de desalinizare locală.
Reglementări locale nu permit construcţia de clădiri care să nu respecte arhitectura tradiţională insulară, veneţiană, sau cycladică.
Despre obiectivele turistice din Santorini, tururi organizate, croaziere, etc., o simplă căutare pe internet, sau ghidurile turistice acreditate: Michelin, Fodor, Conde Nast, etc., vă oferă toate informaţiile necesare.
Într-o altă postare vorbeam despre plaja Kamari. Azi voi vorbi despre capitala insulei şi cel mai important sat, Fira.
O combinaţie de arhitectură veneţiană şi cycladica, cu străzile sale pavate cu piatră albă, încărcate de magazine, taverne, hoteluri şi cafenele, îngrămădite parcă unele peste altele, aparent periculos „atârnate” pe marginea Calderei, Fira, capitala insulei este zona turistică cea mai aglomerată din Santorini.
Accesul în Santorini se poate face fie cu avionul, insula având aeroport propriu, fie cu ferryboat-ul din porturile continentale mari: Atena, Salonic, Patras, Igoumenitsa, etc. Insula are două porturi. Cel nou, de la care puteţi ajunge oriunde, fie cu transportul în comun, fie cu taxiul, sau puteţi închiria o maşină, ca şi de la aeroport, ceea ce vă asigură independenţa de mişcare, transportul în comun fiind sumar. Portul vechi a devenit o atracţie turistică importantă in Fira.
Accesul la Portul vechi se poate face cu modernul teleferic care va coborâ cei 300 de metri înălţime ai Calderei până la nivelul apei. Aici veţi găsi câteva magazine şi cafenele, chiar o tavernă. Dar atracţia principală o reprezintă Calea Măgarilor. O potecă petruită lungă de 588 de trepte în zig zag ce urcă de la Portul vechi până înapoi pe Caldera. Atracţia este că la baza ei sunt, în funţie de gabaritul Dvs., măgăruşi, sau catâri de închiriat, care vă vor duce în spinare tot acest drum înapoi pe Caldera.
Desigur că puteţi opta să vă întoarceţi cu telefericul, sau să urcaţi, sau chiar coborâ la pas, dar a pierde această experienţă unică în lume ar fi o mare pierdere. Acest mijloc de transport tradiţional şi străvechi este reglementat de ordonanţe locale, astfel numai bătrînii localnici au dreptul să deţină animalele, nu mai mult de trei, iar o parte din încasările de la teleferic le sunt distribuite în mod egal. Măgăruşii şi catârii sunt extraordinar de blânzi, iar odată urcat, cu uşurinţă ajutat de stăpîn, în şaua confortabilă, fără frâu de mânat, măgăruşul porneşte singur la drum, agale şi în deplină siguranţă pentru călăreţ. Ştie drumul pe care l-a străbătut singur de mii de ori, iar docilitatea şi grija cu care te duce, impresionante şi înduioşătoare pentru relaţia om-animal, te pun pe gânduri. Niciodată nu s-a înregistrat vreun accident. Călătoria durează 20-25 de minute şi, vă promit, va fi o experienţă pe care nu o veţi uita niciodată.
Clima din Santorini este blândâ, caldă şi cu o permanentă briză. Din Decembrie până în Februarie majoritatea hotelurilor, restaurantelor, magazinelor, etc. sunt închise. Santorini, conform tradiţiei are 16 vânturi care bat în diferite perioade ale anului. Acestea sunt: Aioleus, Sorokos, Skiron, Ostria, Notos, Pounentes, Levantes, Livas, Apiliotis, Zefyros, Tramountana, Maistros, Anatoliko, Kaikias, Evros şi Voreas.
Santorini este bine cunoscut pentru vinurile sale. Din pricina vânturilor mai sus menţionate, butaşii de vie nu sunt ridicaţi pe araci ca aiurea în lume, ci încolăciţi pe pământ.
Vinurile sunt interesante, cel mai cunoscut find un vin dulce, numit Vinsanto, facut după metoda „passito” din struguri uscaţi la soare după ce au fost culeşi. Vă recomand cu căldură să încercaţi mai multe varietăţi de vinuri locale.
Bucătăria locală este de excepţie, ca în toată Grecia. Peşte proaspăt, fructe de mare, specialităţi ca mielul la cuptor, costiţe de miel la grătar, mousaka, kokoretzi ( un fel de drob din măruntaie de miel, trase la frigare, învelite în maţe şi fripte la cărbuni ), kleftiko de miel, salata grecească, fasole fava bătută, icre tarama, salată de caracatiţă, caracatiţă la grătar, prijoles ( fripturi de vacă, sau porc ), souvlaki ( frigărui), etc. Dulciurile kataifi, baclava, etc. Îngheţată foarte bună, vă recomand să încercaţi mastihi. În afară de Irini la Kamari, despre care am mai scris în altă postare, la Fira pe Caldera, terasa noastră favorită este Selene unde am descoperit şi un ospătar român. Vă recomand oricare terasă de pe Caldera pentru o cină mai întârziată pentru a nu pierde, poate, cel mai frumos apus de soare din lume.
Soarele apune peste craterul vulcanului scufudat, iluminând cerul cu o paletă de culori şi o lumină ce nu poate fi văzută decât aici, iar orice captare, fotografică, sau filmată, am încercat chiar şi în HD, nu-i face dreptate. Şi terasa Sphynx de pe Caldera este un loc potrivit, dar puţin cam prea orientat turistic.
Santorini nu este un loc ieftin. Hotelurile de pe „prăpastia” Calderei sunt cu vedere, dar costă peste 300 euro pe noapte cu mic dejun. Cele mai îndepărtate, mai ieftine. Cele de la Kamari, rezonabile, între 60-120 euro pe noapte.
Nici mâncarea nu este ieftină, decât dacă găseşti taverne în afara zonelor de mare interes turistic. Şi sunt. Dar oricum, un kilogram de peşte proaspăt, în funcţie de mărime şi soi este între 50-100 de euro. Fructele de mare la fel. Homarii, foarte scumpi. Mâncarea tradiţională este rezonabilă.
Shopping-ul îl puteţi face pe promenada de-a lungul Calderei, sau pe străduţele laterale.
Veţi găsi de la articolele cele mai obişnuite în magazinele turistice, până la obiecte artizanale tipice greceşti şi suveniruri pentru cadouri.
Deasemenea sunt un număr mare de magazine de bijuterii, grecii fiind mari meşteşugari în a făuri bijuterii din argint şi aur. Mulţi dintre bijutierii cunoscuţi au magazine aici. Rezonabil şi cu lucruri de calitate sunt Nick The Greek şi alţii.
Dar peste toţi şi toate se află magazinul celui mai cunoscut bijutier grec, Ilias Lalaounis, de mult intrat în muzeele lumii cu colecţiile lui dedicate diferitelor epoci ale elenismului. Acum câţiva ani Muzeul de Artă din Bucureşti a gazduit cu mare succes într-una din sălile sale o expoziţie a colecţiilor lui Lalaounis. Dealtfel la Atena se află un întreg muzeu dedicat lui Ilia Lalaounis.Hotelul nostru preferat la Santorini se numeşte Aigialos, adică Între vânturi. Face parte din „lanţul” Small Luxury Hotels of the World. Un hotel de 5* aflat chiar pe „râpa” Calderei la o înălţime de 300 metri deasupra Mării Egee.
La doi paşi de marea Biserică Bizantină a lui Cristos, hotelul este format din 16 case în stil tradiţional şi neoclasic din secolul XIX, combinând farmecul arhitecturii cycladice cu toate conforturile lumii moderne. Unite prin cărări pietruite toate cele 16 case poartă numele vânturilor de care vorbeam mai sus şi oferă, de pe terase, sau balcoane, poate cele mai bune vederi ale Calderei, vulcanului, Mării Egee şi apusului de soare.
Fiecare casă a fost decorată la cele mai înalte standarde, dar cu respect absolut pentru tradiţie.
Hotelul, datorită restricţiilor impuse de topografia locului oferă o piscină mică, un restaurant cu terasă în jurul piscinei, şi un bar interior.
Serviciile sunt absolut superbe. Micul dejun este servit la comandă pe terasa casei pe care ai închiriat-o. Totul este făcut proaspăt şi cald, sucul de portocale este stors atunci. Noi am ales întotdeauna o casă cu un singur dormitor şi o terasă spaţioasă care are o vedere ce aproape nu o pot descrie. Apusul de soare cu o sticlă de vin de Santorini, fructe proaspete, brânzeturi alese şi chifle calde, alături de Silvia, pe terasa „noastră”, reprezintă, poate, cele mai frumose amintiri din viaţa mea de călător.
Ştiu sigur că acesta este locul favorit al Silviei din întreaga lume.
Informaţii, preţuri şi rezervări pentru hotelul Aigialos gasiţi pe site-ul lor: www:aigialos.gr
Publicat în Călător, Fotografii
Chania se află pe coasta de nord-vest a insulei Creta şi este capitala Prefecturii Chania care este partea cea mai înverzită a insulei. Chania este al doilea oraş ca populaţie, un loc care şi-a prezervat arhitectura tradiţională, cât şi cele mai multe monumente din epocile Veneţiană şi Otomană. Portul Veneţian cu farul său cât şi vechiul oraş din centru au creat reputaţia de cel mai pitoresc oraş al Cretei.
Nu vă sfiiţi să vă plimbaţi pe străduţele înguste ale oraşului vechi, unde cele mai multe case au fost transformate în mici hoteluri, taverne şi cafenele foarte ospitaliere. Nu uitaţi aparatul de fotografiat, pentru că Chania este unul dintre cele mai fotografiate oraşe ale Greciei. O mică cercetare pe internet şi veţi afla multe lucruri despre acest oraş care dăinuie din timpul civilizaţiei minoice şi a labirintului din Knossos. Numai creativitatea Dvs. vă va face să găsiţi cele mai neasteptate imagini de imortalizat .
O călătorie la Agios Nikolaos, cel mai mare oraş al Cretei, aflat la o oră şi jumătate de Chania; vă recomand închirierea unei maşini; vă permite o vizită la apropiatul Labirint al Regelui Minoa şi al Minotaurului de la Knossos. Nu rataţi un moment de reflecţie şi introspecţie la mormântul autorului, printre alte capodopere, lui Zorba Grecul,Nikos Kazantzakis, îngropat prin graţia bisericii ortodoxe, nu în locul de odihnă veşnică, cimitirul oraşului, ci lângă zidul cetăţii.
Noi, în August 2008 am locuit timp de o săptămână la hotelul Minoa Palace, un hotel de 5* aflat pe o plajă superbă, într-o zonă la vreo 15 km de aglomeratul şi zgomotosul centrul turistic al oraşului. Eram însoţit de soţia mea şi feciorul Ştefan, tot cu soţia. Am ales camere de lux cu piscine private şi un program cu demi-pensiune, ceea ce ne-a permis să „experimentăm” zilnic deliciile culinare oferite de numeroasele taverne locale. Hotelul Minoa Palace este unul dintre resorturile cu cel mai bun raport preţ-calitate, servicii premium, restaurante elegante, mic dejun cu foarte multe produse, incluzând fructe şi suc de portocale proaspete. Cina deasemenea, avînd inclus şi vin sau bere.Publicat în Călător, Fotografii
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.